COVOARE ROMANESTI DE PATRIMONIU

Albumul prezinta arta teserii covoarelor in tara noastra, dintr-o perspectiva istorica si deopotriva pragmatica. Autoarea, dr. Georgeta Stoica – cercetator cu indelungata experienta si fost director al Muzeului National al Satului “Dimitrie Gusti” – imbina explicatiile privind evolutia tehnicilor de tesere in creatia populara cu imagini relevante pentru varietatea motivelor folosite si bogatia cromatica a obiectelor tesute si face mentiuni asupra simbolisticii unor compozitii ce sugereaza elemente de spiritualitate romaneasca. “Aceasta arta (a tesutului de covoare), ale carei origini vin fara indoiala de atat de departe incat noi credem ca gasim in ea primul sistem de semne pe care omul le-a creat, nu a lasat dovezi arheologice sau, mai corect zis, nu a supravietuit, ci traieste.” – Henri Focillon Intr-o introducere sugestiva, autoarea prezinta colectia de covoare aflata in patrimoniul Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” dand atentie structurii compozitionale, varietatii dimensiunilor in functie de rolul pe care tesatura urma sa-l detina in gospodarie, unelte si tehnici de tesere, frecventa motivelor folosite, ornamentica si cromatica. Textul cartii, in versiune bilingva romana-engleza este structurat pe zone – Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova si Transilvania – si este sustinut de reproduceri color dupa aproximativ 120 de covoare de patrimoniu. Imaginile color, de ansamblu si de detaliu, redau in amanunt tehnicile de tesere, motivele folosite si cromatica specifica fiecarei zone, cu tot repertoriul de motive si semnificatiile lor. Lucrarea este o sinteza a cercetarilor, pe care autoarea le-a efectuat de-a lungul activitatii sale, privind covoarele romanesti. Cartea se adreseaza nu numai specialistilor in domeniu, dar si celor care studiaza cultura romaneasca in general, cat si marelui public iubitor de frumusete. Astfel, albumul se vrea si o invitatie adresata cititorilor de a cunoaste indeaproape unul dintre aspectele cele mai spectaculoase ale creatiei traditionale romanesti.