Moartea fericita Albert Camus

Moartea fericita Albert Camus Chinuit de gelozie Patrice Mersault hotaraste sa accepte invitatia iubitei sale Marthe de a-l cunoaste pe primul barbat din viata ei acum infirm si tintuit intr-un scaun cu rotile pe care ea il mai viziteaza din cind in cind din mila. Bogat inteligent si excentric Roland Zagreus considera ca atingerea fericirii trebuie sa fie scopul vietii fiecarui individ si discuta indelung cu Mersault despre ce merita sa faci pentru asta... poate chiar sa ucizi? Moartea fericita primul roman al lui Camus la care scriitorul a lucrat intre anii 1936 si 1938 a fost publicata postum abia in 1971. Autobiografic bogat in descrieri hipnotice si presarat cu reflectii originale acest proiect romanesc are drept tema cautarea asidua a fericirii pentru atingerea careia nici un pret nu este prea mare. „Sint convins incepu Zagreus ca nu poti fi fericit fara bani. Atita tot. Nu-mi plac nici lucrurile simple nici romantismul. Vreau sa-nteleg. Ei bine am bagat de seama ca exista printre anumite persoane de elita un soi de snobism spiritual potrivit caruia banii n-au legatura cu fericirea. E o prostie o minciuna si intr-o oarecare masura o lasitate. Vezi dumneata Mersault pentru un om de vita nobila nu e niciodata complicat sa fie fericit. E de-ajuns sa repete destinul tuturor nu cu intentia renuntarii ca atitea pretinse mari personalitati ci cu vointa fericirii. Numai ca pentru a fi fericit e nevoie de timp. De mult timp. Fericirea inseamna si ea rabdare. Si in aproape toate cazurile ne irosim viata ca sa cistigam bani cind s-ar cuveni ca prin intermediul banilor sa cistigam timp. Asta e singura problema care m-a interesat vreodata. E exacta. E limpede.” (Albert Camus)